Romanian Language Full Course, Lecture notes of Latin

Download Romanian Language Full Course and more Lecture notes Latin in PDF only on Docsity!

Limba și literatura

română pentru

instituțiile de

învățământ cu

predare în limbile

minorităților

naționale,

manual pentru

clasa a XII-a

Pagina tehnică

4 Cuprins

1 Pro Patria Adverbul. Locuțiunile adverbiale^140

2 Pro Patria Ortografia adverbelor şi a locuţiunilor^147 adverbiale

3 Valori naționale și universale Adverbe și locuțiuni adverbiale compuse 154 Prepoziția. Locuțiunile prepoziționale de relație

4 Noaptea muzeelor Interjecția. Interjecțiile emoționale 161

(^5) Nume care au creat valori Conjuncția. Conjuncţiile coordonatoare 168 şi subordonatoare

Recapitulare 175 Evaluare sumativă 177 Produse școlare 180

Atelier de lectură și discuții. Unitatea: Mediul educațional 181 Mara – drumul de la iubire spre avariție

Atelier de lectură și discuții. Unitatea: Mediul social 184 Relația adolescent – părinți în romanul Vara în care mama a avut ochii verzi de Tatiana Țîbuleac

Lexic 187

Mediul cultural

Lecția Gramatica Pagina

Unitatea IV

Anexe

1 Arta de a vorbi în public Pronumele^ personale^ la^ cazurile^ dativ^ și^ acuzativ.^98 Utilizarea pronumelor în propoziție

2 Mesaje scrise: CV-ul Pronumele^ relative^105

3 Mesaje scrise: Scrisoarea de intenție Pronumele și adjectivele pronominale 112 demonstrative la cazurile genitiv și dativ

(^4) Atitudinea față de cei în etate: Pronumele nehotărât. 119 tradiție sau datorie (^) Declinarea pronumelui nehotărât

(^5) Implicarea civică în viața comunității Numeralul ordinal. Declinarea numeralului 126 ordinal. Utilizarea numeralelor în propoziție

Recapitulare 134 Evaluare sumativă 136 Produse școlare 138

Mediul social

Lecția Gramatica Pagina

Unitatea III

Mediul personal

Unitatea I

Contexte tematice

Ghid pentru o viaţă de calitate Managementul timpului lucruri de valoare şi valoarea lucrurilor dragostea ca valoare umană dacă dragoste nu e, nimic nu e...

Acte comunicative a prezenta experiențe/ acțiuni a compara experiențe/ acțiuni a exprima intenții a exprima decizii a exprima argumente convingătoare a exprima opinii a exemplifica a redacta un eseu

Elemente de construcție a comunicării enunțul: propoziția şi fraza. semne ortografice şi de punctuație Modul impersonal: infinitivul Modul indicativ: timpul viitor Modul conjunctiv: timpul trecut diateza reflexivă. utilizarea verbelor cu pronume la cazu- rile dativ şi acuzativ

MEDIUL PERSONAL U n i t a te a I 7

A exprima intenții

• Intenționez să-mi întocmesc propriul

ghid pentru o viață de calitate.

• Am de gând să nu mai investesc în lu-

cruri de care nu am cu adevărat nevoie.

• Plănuiesc să intru în competiție doar cu

mine însumi/însămi pentru a...

• Am intenția să redescopăr plăcerea unor

acțiuni zilnice, cum ar fi...

ACTE COMUNICATIVE

CAPTAREA ATENȚIEI

AUDIERE

8. Adaugă în bol alte opt compo- nente pentru a completa Deca- logul unei vieți de calitate. 9. Ascultă reflecțiile despre viața de calitate și notează cuvintele necunoscute. Identifică sensul acestora în Dicționarul român-rus sau în DEX. 7. Citește actele comunicative. Utilizează-le pe parcursul temei după necesitate.

A exprima decizii

• Am decis să respect regulile care îmi pot

conferi o viață de calitate.

• Sunt determinat/ă de acum încolo să spun

„nu”, fără să mă simt vinovat/ă.

• Am luat hotărârea să separ problemele ur-

gente de celelalte, căci...

• Am stabilit să nu mă mai simt responsabil/ă

pentru nevoile celorlalți, pentru că...

Într-o lume plină de agitație și zgomot, o

viață de calitate este ca o melodie dulce, care îți

umple inima de bucurie și pace interioară. O

viață de calitate înseamnă să te trezești în fiecare

dimineață cu zâmbetul pe buze și cu inima pli-

nă de recunoștință pentru o nouă zi ce îți stă în

față. Înseamnă să îți petreci timpul alături de cei

dragi, să te bucuri de micile plăceri ale vieții și

să îți urmezi pasiunile cu entuziasm și determi-

nare. O viață de calitate nu înseamnă să ai totul,

ci să apreciezi tot ceea ce ai. Este să te bucuri de

Viață de calitate

frumusețea naturii, de culorile unui apus de soa-

re sau de râsul copiilor, care te umplu cu energie

pozitivă. O viață de calitate înseamnă a învăța din

fiecare experiență și a evolua ca persoană, deve-

nind tot mai puternic, mai înțelept și mai iubitor.

În final, o viață de calitate înseamnă să fii

autentic, să trăiești în armonie cu tine însuți și

cu lumea din jurul tău. Este să îți trăiești viața cu

pasiune și să lași amprenta ta unică în universul

vast al existenței.

(Din internet)

Ai grijă de sănătatea fizică și mentală!

Decalogul vieții de calitate

Păstrează-ți starea de bine și de fericire!

10. Continuă enunțurile pe baza celor audiate:

a) O viață de calitate e ca... b) O viață de calitate înseamnă... c) O viață de calitate nu înseamnă...

d) O viață de calitate înseamnă... e) În final, o viață de calitate...

11. Identifică în text și scrie antonimele cuvintelor:

liniște, tristețe, a adormi, gol, negativ, răsărit, slab, fals, a se întrista, discordanță, limitat.

11.1. Alcătuiește patru enunțuri cu patru perechi de antonime.

8 L e c ț i a^1 Ghid pentru o viaţă de calitate

LECTURĂ

12. Citește textul și spune cu ce s-a ales Hagiul la sfârșitul vieții sale.

caRte de ideNtitate

RePeRe deSPRe OPeRă

Debut literar: placheta de versuri Po- iana lungă – Amintiri. Opere literare: nuvele, basme, poves- tiri – Liniște, Sultănica, Trubadurul, Hagi-Tudose ș.a. Piese de teatru: Apus de soare, Viforul, Luceafărul. Activitate profesională: redactor la diverse publicații, avocat, „cel mai strălucit orator al României contemporane”. Specie literară: nuvelă.

Barbu Ștefănescu Delavrancea (1858-1917) Prozator, dramaturg, publicist, orator, avocat, om politic.

HaGi-tUdOSe

(text adaptat)

III. [...] Fum pe coșul Hagiului nu s-a pomenit. Ridice visco- lul nămeţii până la streșini. Apele să îngheţe tun. Hagiul nu vrea să știe de crapă pietrele la gerul Bobotezei, nici dacă în iulie tur- bează câinii de căldură. Iarna tremură, vara gâfâie. Toată viaţa lui, de câte ori nepoată-sa – trăind pe lângă dân- sul – îi pomenea, la Crăciun, să taie și ei un porc, ca tot creștinul, bătrânul răspundea:

• Îmi face rău, nepoată, s-aud guiţând… c-așa sunt eu… mi- los…
• Cumpără-l, nene, tăiat gata. Dacă așa îl aducea din cuvânt Leana, înghiţind în sec, cu gândul la șorici, bătrânul răspundea liniștit:
• Un porc… carne multă… Se strică… Două guri suntem… Venea Paștele.
• Nene, să înroșim și noi ouă…
• Ce prostie!… Ouă roșii? Nu e mai bine să le mănânci proaspete? Ouă roșii, ouă stătute…
• Să roșim puţintele.
• De roșim puţintele, ardem focul degeaba. Cheltuială za- darnică… Vremuri grele!
• Da… o ciozvârtă de miel…
• Cum miel?… Miroase a oaie… Paștele prea e în vară… Leana tace și înghite în sec. E săracă. N-are pe nimeni. Tace, că bătrânul, de se mânie, strigă, trântește ușile, apoi se aruncă în pat și se vaită până la miezul nopţii, uitând să-i dea și de pâine. De mic copil, Hagiul fusese copil cuminte și așezat. Nu i s-auzea guriţa, nici pașii. Nu rupea pantofii. Pe ce punea mâna, punea bine. Ajuns calfă la găitănărie, vorbea frumos și cu patimă în mij- locul tovarășilor săi.
• De când eram d-o șchioapă, pricepusem lumea, le zicea el. Înţelesesem bine de tot că o cârpă din gunoi este o muncă de om pe care te faci stăpân dacă o pui deoparte. Şi dacă mama îmi dă- dea un ban de trei ca să-mi iau un simit, eu mă uitam în ghioz- dan: de aveam felia de pâine, sănătate bună, aveam ce mânca. Nu te saturi cu pâine? Ce-ţi trebuie simiţi? Şi puneam banul bine. Şi un ban peste altul fac doi, peste doi dacă pui altul, fac trei… Râdeţi voi… râdeţi… Da’ vânturaţi banii în mâini și veţi simţi ce răcoare ţin când vă e cald, și ce cald când vă e frig. E destul să te gândești ce poţi face cu banii, ca să și guști bucuria lucrului pe care nu l-ai cumpărat. Ai simţit bucuria?… De ce să-l

Structura operei: nuvela conține șase capitole. Locul acțiunilor: acțiunile au loc în sat. Personajele principale: Hagi-Tudose și nepoata Leana. Evenimente și acțiuni: nuvela prezintă viaţa plină de lipsuri a lui Hagi-Tudose, punând în evidență trăsătura de bază a acestuia, zgârcenia. Tema operei: nuvela este o poveste clasică a zgârcitului, a avarului. Ideea: zgârcenia și tendința de a ago- nisi bani dezumanizează.

10 L e c ț i a^1 Ghid pentru o viaţă de calitate

LEXIC

a (nu) se pomeni – aici: nici vorbă

a se strica – aici: a se altera

a se văita – a geme de durere

a se întrema – a căpăta forță, a deveni mai

tare, mai puternic

a trosni – aici: a crăpa

a bombăni – sin.: a bolborosi

a se mototoli – a se ghemui

a înlemni – aici: a îngheța

a se sătura – a-și potoli foamea

a ajunge – aici: a deveni

a îngropa – aici: a înmormânta

găitan – fir de lână, mătase, cusut ca orna-

ment la îmbrăcăminte

găitănărie – locul unde se făceau găitane

prăvălie – sin.: magazin

simit – sin.: covrig

jupân – sin.: patron, stăpân

zestre – avere oferită fetei când se mărită

fiertură – mâncare gătită prin fierbere

zăvor – încuietoare la uși

jăratic – aici: care pare că arde

așezat – aici: liniștit,

necurmat, continuu

șters – aici: lipsit de culoare

cojit – aici: degradat, crăpat

de treabă – sin.: de omenie, de ispravă

necurmat – sin.: continuu, nesfârșit

13. Recitește enunțurile care descriu:

a) anotimpul în care se desfășoară acțiunea;

b) răspunsul lui Hagi-Tudose la propunerile

nepoatei sale Leana;

c) copilăria lui Tudose;

d) propunerea jupânului;

e) reacția lui Tudose la propunerea jupânu-

lui;

f) casa personajului principal;

g) iarna din ultimul an.

14. Răspunde la întrebări, utilizând informații din text.

a) Cum petrecea Hagiul sărbătorile?

b) De ce Leana nu-și contrazicea unchiul?

c) Cum era Tudose de mic?

d) Ce făcea Hagi-Tudose cu banii pe care-i

câștiga?

e) Din ce motiv Tudose nu și-a întemeiat o

familie?

f) Cum era casa în care locuia Hagiul?

g) Care a fost cauza morții Hagiului?

h) Cum a fost înmormântat Hagi-Tudose?

15. Concretizează, în câte două enunțuri, semnifica- ția expresiilor în contextul dat:

a) săracu’ Hagiu;

b) când eram de-o șchioapă.

16. Recitiți, pe roluri, dialogul dintre Hagi-Tudose și nepoata sa Leana. Ce sentimente aveți față de fiecare personaj citind acest dialog? Argumentați răspunsul.

Bătrânul

Nepoata

dezgust, ură, regret, milă, ...

jale, compasiune, admirație, ...

17. Scrie, în 3-4 enunțuri, opinia ta despre slăbiciu- nea personajului principal de a acumula bani, avere. 18. Selectează informații din text și scrie în caiet:

4

1

3

2

patru argumente ce demonstrează

că Hagiul este zgârcit;

un argument care demonstrează

că Hagiul avea mulți bani.

trei argumente ce demonstrează

că Hagi-Tudose ducea o viață

plină de lipsuri;

două argumente ce arată că

nepoatei îi era greu să locuiască

împreună cu unchiul său;

MEDIUL PERSONAL U n i t a te a I 11

VORBIRE

19. Completează enunțurile, utilizând informații din text.

a) Hagi-Tudose niciodată...

b) Leana mereu încerca...

c) Tudose de mic copil a înțeles...

d) Hagiul era de părere că...

e) Casa în care locuia Hagiul...

f) Hagi-Tudose a dus o viață...

20. Redă un moment din nuvelă care te-a impresio- nat cel mai mult. Argumentează. 21. Prezintă, în 6-7 enunțuri, impresia pe care ți-a produs-o lectura fragmentului, prin raportare la subiectul lecției: O viață de calitate. 22. Lucrați în perechi. Comparați-l pe Hagi-Tudose cu alte personaje din literatura rusă sau din cea universală. Completați tabelul de mai jos.

Hagi-Tudose Alt personaj

deosebiri asemănări deosebiri

23. Recitește textul și informația de la rubrica Carte de identitate. Adresează câte două întrebări:

autorului: –?

-?

Leanei: –?

-?

Hagiului: –?

-?

sătenilor: –?

-? 24. Completează Steaua vieții de calitate cu cinci întrebări, pe care să le adresezi colegilor. 26. Completează tabelul cu câte trei idei pentru fie- care rubrică.

Viața este

de calitate dacă:

Vața nu poate fi

numită de calitate dacă:

- –

• – - – 27. Completează enunțul cu trei idei.

Pot spune că am o viață de calitate, deoarece

a. b. c.

28. Lucrați în perechi. Notați separat pe o foaie 4- acţiuni care credeți că vă pot îmbunătăți viața. Comparați apoi acţiunile cu colegul/colega și vedeți ce aveți în comun. 29. Pentru a măsura calitatea vieții omului, se fo- losesc, de obicei, informații statistice, sondaje. Alcătuiește șapte întrebări pentru un sondaj care te-ar ajuta să stabilești nivelul de calitate al vieții colegilor tăi.

Model: 1. Cât de mulțumit ești de viața pe

care o ai pe moment?

29.1. Realizează sondajul cu colegii tăi. Analizează răspunsurile și formulează, în 3-4 enunțuri, conclu- ziile.

Model:

De cine depinde calitatea

vieții omului?

25. Lucrați în perechi. Examinați imaginile și descri- eți-le, în trei enunțuri. Menționați trei motive care au schimbat starea plantei.

a. De^ ce? b.

25.1. Cu care plantă crezi că se aseamănă viața ta? De ce? Formulează trei argumente.

MEDIUL PERSONAL U n i t a te a I 13

Semne ortografice și de punctuație

Punctuația este un sistem de semne grafice convenționale, care au rolul de a marca propozițiile, fraze-

le, pauzele, intonația, întreruperea șirului vorbirii.

Semnele ortografice și de punctuație

punctul

[.]

punctele de

suspensie [...]

virgula

[,]

parantezele

( ), [ ], < >

semnul

întrebării [?]

linia

de dialog [–]

semnul

exclamării [!]

cratima

[-]

punctul-

și-virgula [;]

ghilimelele

[„”], [« »]

două-puncte

[:]

bara oblică

[/]

Punctul se utilizează la sfârșitul propoziției enunțiative sau al frazei, precum și în unele abrevieri.

De exemplu: Oamenii talentați fac lucruri mărețe.

Semnul întrebării se pune după cuvinte, propoziții și fraze care au un caracter interogativ.

De exemplu: Ce este calitatea vieții? Cum se măsoară calitatea vieții?

Semnul exclamării se pune după propoziții imperative, după o interjecție sau un substantiv în vocativ.

De exemplu: Omule, ține minte, o viață minunată începe cu un gând minunat!

Virgula:

• se utilizează înaintea conjuncțiilor coordonatoare adversative ( dar, iar, însă, ci, or ) sau după cele con-

cluzive ( deci, așadar ), dar și înaintea celei de-a doua conjuncții coordonatoare când se repetă ( și..., și...;

sau..., sau...; fie..., fie...; nici..., nici... ). De exemplu: Am un trai decent , dar tind spre ceva mai bun.

• desparte substantivele la vocativ (adresările) de restul propoziției. De exemplu: Omule, ai grijă ce faci!
• desparte termenii unei enumerații. De exemplu: Trebuie să fie echilibru între muncă, prieteni și familie.
• desparte cuvintele și grupurile de cuvinte incidente ( cu părere de rău, la drept vorbind, din păcate,

desigur, totuși, prin urmare, apropo, fără doar și poate, evident, fără îndoială etc.) de restul pro-

poziției. De exemplu: Fără îndoială, persoanele care fac sport au o viață de calitate.

• izolează cuvintele așezate între subiect și predicat. De exemplu: El , încă de dimineață, a plecat undeva.

Două-puncte anunță vorbirea directă sau o enumerare, o explicație, o concluzie și marchează, totoda-

tă, o pauză mai mică decât pauza indicată de punct. De exemplu: Indicatorii de calitate a vieții sunt:

condițiile de viață, starea de sănătate, factorii de mediu.

Ghilimelele sunt semne grafice care se întrebuinţează atunci când reproducem întocmai un text spus

sau scris de altcineva. Ele se pun și la începutul, și la sfârșitul unei citări, închizând vorbirea directă.

De exemplu: Gabriel Liiceanu menționa: „Relaţia ta cu tine însuţi determină calitatea vieţii tale”.

Cratima:

• se folosește pentru a lega două sau mai multe cuvinte care se pronunță împreună.

De exemplu: Încearcă să nu pierzi ce-i mai bun în viață. Ascultă-ți inima și trupul. De-abia acum a

venit.

• se folosește între două numerale, pentru a arăta că indicația numerică e aproximativă.

De exemplu: Dacă faci o pauză de 5-10 minute la cel mult fiecare două ore, muncești mai eficient.

Punctele de suspensie arată o pauză mare în vorbire și indică, în general, o întrerupere a șirului vorbi-

rii. De exemplu: Gândiți... Reflectați... Practicați... Cum să vă prelungiți viață.

14 L e c ț i a^1 Ghid pentru o viaţă de calitate

SCRIERE

34. Selectează din nuvela Hagi-Tudose și scrie în caiet: - o propoziție simplă; - o propoziție dezvoltată; - o propoziție enunțiativă; - o propoziție interogativă; - o propoziție imperativă; - o frază. 35. Răspunde la întrebările formulate cu o propoziţie, apoi printr-o frază. Utilizează corect semnele de punctuație.

Model: Se gândește (la ce?)

El se gândește la viitor. Absolventul se gândeș-

te ce facultate să aleagă, căci aceasta îi va deter-

mina viața de mai departe.

a) Viața este (cum?) ...

b) Fiecare își dorește (ce?) ...

c) Calitatea vieții depinde (de cine?) …

d) Mă simt bine (unde?) …

e) Reacționez calm (când?) …

f) Fiecare alegere (ce face?) ...

36. Stabilește un obiectiv SMART pe care îți propui să-l realizezi și care ar contribui la creșterea calită- ții vieții tale. Utilizează acte comunicative.

în Timp

Accesibil

Relevant

Măsurabil

Specific

T

A

R

M

S

Model:

Îmi propun să obțin la examenele de absolvire

a liceului media 9, prin îmbunătățirea discipli-

nei personale și prin o mai bună gestionare a

timpului.

37. Argumentează utilizarea virgulei în enunțurile date:

a) Din păcate, mulți nu acceptă schimbările

care, într-un final, le pot îmbunătăți viața.

b) Toți vor să trăiască bine: și cei mari, și cei

mici.

38. Lucrați în echipe. Recitiți nuvela Hagi-Tudose și realizați sarcinile conform instrucțiunilor din repere.

6. Albastră

5. Verde

4. Galbenă

3. Neagră

2. Roșie

1. Albă

Repere:

• Echipa I. Relatați rezumatul nuvelei

Hagi-Tudose.

• Echipa a II-a. Descrieți starea emoțio-

nală a personajelor principale.

• Echipa a III-a. Prezentați greșelile pe

care le-a comis Hagi-Tudose.

• Echipa a IV-a. Încercați să susțineți

cele două personaje ale nuvelei.

• Echipa a V-a. Propuneți unele schim-

bări care ar îmbunătăți viața lui

Hagi-Tudose și a Leanei.

• Echipa a VI-a. Spuneți ce concluzii ați

tras în urma lecturii nuvelei și ce nu

veți face voi niciodată. Prin ce este im-

portant mesajul textului?

39. Scrie, în 6-7 enunțuri, un posibil final al nuvelei Hagi-Tudose, respectând condiția: Leana a luat bani de la unchiul său și a cumpărat lemne. 40. Lucrați în echipe. Propuneți 4-5 sugestii care ar putea îmbunătăți viața persoanelor cu nevoi speciale.

Cu probleme locomotoare

Cu sindromul Down

Cu tulburări din spectrul autist

Cu deficiențe de auz

I

III

II

IV

16 L e c ț i a^2 Managementul timpului

A prezenta experiențe/acțiuni

• E sugestivă experiența lui Mircea Eliade.
• Putem urma exemplul multor personali-

tăți care și-au impus o disciplină de fier.

• Eu săptămânal obișnuiesc să-mi fac o

agendă pentru a-mi organiza timpul.

• Negreșit, factorii care ne distrag atenția

sunt „hoți de timp”.

• Folosirea neglijentă a timpului duce la ra-

tarea scopurilor propuse și la stres.

ACTE COMUNICATIVE

CAPTAREA ATENȚIEI

AUDIERE

6. Scrie pe săgeată cuvinte ce exprimă unități de măsură a timpului, aranjându-le de la cel mai mic la cel mai mare. Argumentează-ți opțiunea. Utilizează și cuvinte din imagine. 7. Ascultă textul, apoi notează cuvintele necunoscute. Identifică sensul acestora în DEX. 5. Citește actele de comunicare. Utilizează-le pe parcursul temei după necesitate.

A compara experiențe/acțiuni

• Atât pentru mine, cât și pentru alții organi-

zarea timpului înseamnă organizarea vieții.

• Cred că aș putea să fiu la fel de puternic/ă ca

și Mircea Eliade, care avea o disciplină de fier.

• Platon identifica timpul cu mișcarea, pe când

Aristotel considera că mișcarea este un fel de

substrat al timpului.

• Ambele tehnici de organizare a timpului

sunt frecvent utilizate în egală măsură.

Săgeata timpului

Dacă n-aș fi avut convingerea că orice clipă

pe care o trăiesc, pe care o risipesc, care trece,

se depune totuși undeva – într-un seif la care

numai eu am acces și în care nimic nu se degra-

dează și nu se pierde – nu aș fi fost, sunt sigură,

în stare să ajung la această vârstă, aș fi înnebunit

demult calculând astronomicele cifre ale secun-

delor irosite. Sunt atât de încredințată însă că ni-

mic din ce-am trăit n-am trăit degeaba, că nimic

din ce-am văzut n-am văzut în zadar, că nimic

din ce-am suferit n-am suferit fără rost, încât în-

BaNca timPUlUi

cerc uneori sentimentul – aproape iresponsabil

• pe care trebuie să-l aibă acționarii marilor în-

treprinderi, care știu că simpla trecere a vremii îi

îmbogățește necontenit. Şi chiar dacă amân fără

încetare să scot de la Banca Timpului morma-

nele de minute, și de zile, și de ani, strânse fără

voia mea acolo, existența acelei bănci nu este mai

puțin importantă pentru mine. La urma urmei,

omul cel mai bogat din lume nu este cel care mă-

nâncă cel mai mult sau se îmbracă cel mai bine,

ci acela care ar putea oricând să o facă.

Ana Blandiana, Geniul de a fi

8. Răspunde la întrebări în baza textului audiat.

a) Care este convingerea autoarei? c) Cine se îmbogățește din simpla trecere a timpului?

b) Ce se depozitează în Banca Timpului? d) Care om este considerat cel mai bogat?

9. Identifică în text și scrie sinonimele cuvintelor propuse.

A împrăștia, enorm, moment, convins, a socoti, însemnat, sens, mărunt, permisiune.

MEDIUL PERSONAL U n i t a te a I 17

LECTURĂ

10. Citește textul și determină tema abordată.

ScRiitORUl Și OPeRa Sa

RePeRe deSPRe OPeRă

Opere literare: Memorii; Isabel și apele diavolului; Maitreyi; La țigănci; Domnișoara Cristina; Șarpele; Nunta în cer; Noaptea de sânziene. Activitate profesională: profesor de istorie a religiilor la Universitatea „Loyola” din Chicago. Pasiuni: călătoriile.

Mircea Eliade (1907-1986) scriitor, etnolog, istoric al religiilor, filozof, profesor universitar

memORii

(fragment adaptat)

[...] Jurnalul îl scriam mai cu seamă noaptea, uneori târziu după miezul nopţii, când eram si- gur că tata nu va mai veni să mă controleze. Din clasa a V-a încoace și până la încheierea studii- lor universitare, mă deprinsesem să dorm din ce în ce mai puţin, câteodată mulţumindu-mă cu trei-patru ceasuri pe noapte. Am ajuns la acest rezultat după o lungă disciplină. Timp de mai multe luni, mă culcam cu câteva minute mai târziu decât în noaptea precedentă și puneam deșteptătorul să sune cu un minut mai devreme. Când reușeam să smulg somnului un ceas, mă opream și nu mai schimbam minutarele câteva săptămâni. Apoi reluam experienţa, micșorând zilnic raţia de somn cu unul sau două minute. Nu pot spune că mi-a fost ușor. Uneori, când prelungeam lecturile după două noaptea, nu puteam adormi și mă zvârcoleam mult timp în pat. Dar eu mă încăpăţânam să nu ţin seama de aceste insomnii, ci continuam să număr orele și minutele consacrate somnului din clipa în care stinsesem lumina și mă culcasem, chiar dacă adormisem un ceas-două mai târziu. Alteori, mi se făcea somn după prânz, mai ales vara și, dacă vedeam că toate cafelele pe care le sorbeam și toată apa rece pe care mi-o azvâr- leam pe obraji rămâneau fără efect, mă culcam pentru o jumătate de ceas, cu deșteptătorul la căpătâi. Dar nu uitam să scad această jumătate de ceas din somnul de noapte. În cele din urmă, m-am obișnuit cu raţia de patru ceasuri, și chiar dacă aș fi vrut, n-aș fi putut dormi mai mult. Eram nevoit să recurg la asemenea mijloace. Aveam mare nevoie de „timp” – nu numai pen- tru a putea prididi cu cititul cărţilor, care se adu- nau acum în vrafuri pe masa mea și pe rafturi, dar mai ales pentru că, în afară de jurnal și atâtea caiete în care mă învăţasem să scriu zilnic rezu- mate, critici, articole, începusem un roman fan- tastic, plănuit pe dimensiuni ciclopice: Memoriile unui soldat de plumb. Am tot scris romanul aces- ta vreo doi ani, în clasele a V-a și a VI-a, și, când

Debut literar: Romanul adolescentului miop, ese- ul Yoga.

Specia literară: memorialistică. Structura operei: Memorii este o lucrare autobiogra- fică amplă, care cuprinde șase părți, ce reflectă viața autorului. Timpul desfășurării acțiunilor: Evenimentele se în- tind pe parcursul a 53 de ani, începând cu anul naște- rii – 1907 până în anul 1960. Lucrarea a rămas neîn- cheiată. Locul desfășurării acțiunilor: Acțiunile încep în Bu- curești și ajung în India, Franța, Anglia, Portugalia, SUA și chiar Japonia. Evenimente/momente descrise În Memorii autorul surprinde: anii copilăriei; amintiri din adolescență; decizia de a ține un jurnal și de a scrie „Romanul adolescentului miop”; cercul intereselor/preocupărilor; detalii despre prima iubire; preocuparea pentru știință; formarea academică și spirituală; relatări legate de călătorii. Valoarea operei: „Opera îi oferă cititorului posibili- tatea de a cunoaște universul eliadian, precum și re- flecțiile omului, scriitorului și savantului care și-a trăit viața cu o intensitate și un entuziasm de neimaginat.”

MEDIUL PERSONAL U n i t a te a I 19

16. Completează în caiet piramida personalității cu informații despre Mircea Eliade.

A. Numele, prenumele, activitatea.

B. Două însușiri fizice și două însușiri morale.

C. Trei acțiuni care l-au ajutat să ajungă la succes.

D. Un enunț ce redă atitudinea ta referitoare la perso-

nalitatea și acțiunile sale.

A

B

C

D

14. Adresează-i lui Mircea Eliade patru întrebări directe, pornind de la conținutul textului. 15. Relatează un moment din fragmentul citit care te-a impresionat cel mai mult. Argumentează.

VORBIRE

17. Răspunde la întrebări pe baza informației de la rubrica Scriitorul și opera sa.

a) În ce perioadă a trăit scriitorul?

b) Ce activități a desfășurat și ce pasiuni a

avut?

c) Ce titluri de opere ai memorizat? Pe care

dintre ele le-ai lecturat?

d) Ce perioadă din viață a prezentat-o în lu-

crarea autobiografică „Memorii”?

18. Prezintă 4-5 idei care ar explica de ce ar trebui să ne organizăm timpul.

Model: Timpul nu poate fi salvat pentru a fi

folosit atunci când ai nevoie de el.

19. Comentează „exercițiul” de reducere a timpului pentru somn, practicat de Mircea Eliade. Ți se pare acceptabil? Ce alternativă ai propune? 20. Care este opinia ta despre afirmația de mai jos? Notează o idee. Discut-o cu un coleg, negociați, apoi prezentați opinia voastră în cinci enunțuri.

Felul cum întrebuințăm timpul liber ne tră-

dează caracterul. (Plinius)

21. Lucrați în perechi. Realizați împreună cu un co- leg o listă din 3-5 sfaturi utile pentru respectarea programului cotidian al unui elev din ciclul gim- nazial.

Model: Redu la maximum timpul de joacă

pe telefon sau la calculator! O jumătate de

oră pe zi este suficient.

22. Calculează-ți bugetul de timp dintr-o săptămână. Determină cât de eficient îți împarți timpul.

Repere:

cursuri școlare ... ore

somn ... ore

alte activități ... ore

masă ... ore

odihnă, recreere ... ore

bugetul de timp dintr-o săptămână 7 × 24 – 168 de ore

22.1. Relatează, în 10 enunțuri, cum crearea unui astfel de buget de timp ne poate ajuta să ne admi- nistrăm eficient timpul.

23. Situație de comunicare. Informează-te din inter- net și explică-le colegilor, în 9-10 enunțuri, cum pot să-și planifice eficient timpul, pe baza princi- piului Eisenhower. Utilizează și acte comunicative.

Repere:

**1. Activități importante și urgente

4. Activități nici importante, nici urgente** **2. Activități importante, dar nu urgente
5. Activități neimportante, dar urgente**

Principiul Einsenhower

20 L e c ț i a^2 Managementul timpului

ÎNDRUMAR DE GRAMATICĂ

Modul impersonal: infinitivul. Situații de utilizare Noțiuni generale

Infinitivul este unul dintre cele patru moduri impersonale, ce denumește starea ori acțiunea în mod

general, abstract, fără a indica persoana, numărul sau timpul realizării.

De exemplu: a lucra, a învăța, a vedea, a merge, a ieși, a citi, a coborî, a hotărî.

Infinitivul are două aspecte: afirmativ – a înțelege și negativ – a nu înțelege.

Infinitivul este marcat formal de prepoziția a , care este omisă în unele cazuri. Infinitivul are sufixe di-

ferite pentru fiecare conjugare a verbului: conjugarea I – a ; conjugarea a II – ea ; conjugarea a III-a – e ;

conjugarea a IV-a – i sau – î.

Infinitivul verbelor pronominale conține în structura sa forma neaccentuată a pronumelui reflexiv:

• în dativ: a- și aminti, a- și cunoaște, a- și imagina, a- și aștepta, a- și respecta etc.;
• în acuzativ: a se duce, a se îndrepta, a se aștepta, a se respecta, a se uita etc.

Datorită pronumelui reflexiv, infinitivul verbelor pronominale raportează acțiunea la o anumită per-

soană. De exemplu:

• Verbe cu pronume în dativ – eu: pentru a-mi aminti; tu: fără a-ți cunoaște; el/ea: înainte de a-și re-

veni; noi: până a ne construi; voi: înainte de a vă însuși ; ei/ele: pentru a-și găsi.

• Verbe cu pronume în acuzativ – eu: pentru a mă afirma; tu: fără a te cunoaște; el/ea: înainte de a se

întoarce; noi: până a ne întâlni; voi: înainte de a vă certa; ei/ele: pentru a se bucura.

Situații de utilizare a verbelor la infinitiv

Verbele la infinitiv se utilizează cu sau fără prepoziția a , semnul caracteristic al acestui mod.

a) Cu prepoziția a infinitivul se utilizează în ur-

mătoarele situații:

• la începutul propoziției;

De exemplu: A greși e omenește.

• după prepozițiile: de, fără, pentru, prin, spre,

până;

De exemplu: Pentru a-ți distribui corect timpul,

trebuie să fii un om organizat. Nu poți reuși mul-

te fără a-ți face un plan bun.

• după locuțiunile prepoziționale: departe de, îna-

inte de, în loc de;

De exemplu: Înainte de a-mi face un plan, eu

analizez toate variantele posibile. El e departe de

a fi un bun interlocutor.

• după verbele a începe, a ști, a învăța (în unele

contexte);

De exemplu: Eu încep a prețui fiecare clipă. El

deja știe a citi, a scrie și a număra. A învățat a-și

respecta părinții încă de mic.

• cu valoare de imperativ.

De exemplu: A se păstra la rece! A nu face rău!

b) Fără prepoziția a infinitivul se utilizează în

următoarele situații:

• după verbul a putea;

De exemplu: Eu pot avea încredere în prieteni.

Atenție! Pronumele reflexive la dativ și acuza-

tiv se poziționează în fața verbului a putea.

De exemplu: Mă pot întâlni cu el. Își poate

aminti cu ușurință.

• după verbul a avea când e însoțit de adverbele:

când, unde, cum sau de pronumele cine, ce;

Atenție! Adverbele și pronumele se pot utiliza

cu prepoziții.

De exemplu: Eu nu am când aștepta. Noi nu

avem unde parca. Ei nu au cu cine discuta pro-

blema. El are ce povesti părinților.

• în structura viitorului literar;

De exemplu: Ei își vor prezenta proiectul.

• în structura imperativului negativ, singular;

De exemplu: Nu-ți pierde timpul!

• în structura condiționalului-optativ prezent.

De exemplu: Aș prefera să fac o plimbare.