Lessons on practical physical therapy, Slides of Anatomy

Download Lessons on practical physical therapy and more Slides Anatomy in PDF only on Docsity!

41 KINEYVOLOCH MEBICALA yoprozila capaciinee individulat de a ¢ ere smisodri precise, cx scap funcional. Taviturea abltiy neapaad din hina a dova, mi din ce in ce mai variate gi adaptate pI ctiy pekensiveil, Pritaa prehensiune, mumitt “de contact”, apare cétre 3 luvi gi ca la G lun sa fie posibila preheusiunea vo- alucaz’ rapid, pentre A globald. . La 9-10 luni, copilul este capabil si 2garie, s& stearga si s& e lunt jipungd cu indexul, si apuce obiecte mici, intre police si Index, gi HIEMS 2 2? si mate un object din mand in ccalalia Treptat, prizele devin mai fine, e 9-12 luni se deze pre: honsiunea ja pensk superioard. Cu timpul se dezvoliai prizcle de fincle, implicate in migciiri pre- cum ax fi serisul. Abilitdea picioruui este mai pujin importanta. Tout partea proximald a meinbrelor prozinth siabilitate dinaniicd, ol in ctientarea toembrului, partea dis respectiv mana si pistorul, a: o mare Iibertate de actiune si migcare. Abjlitaica mainilor so dexfigoaré In cdmp vizual, controlul vizeal fiind necosar fu activitiiile obisnuite. Mebilitalea mare a membrelor superioare, dar mai ales a segmen- tclor distale, permite plasarea avantajoasi a efectorului In raport cu ile de executat. Astfel, activitatea se poate desfigura dup’ un program a carni secveuja este pregatila: se initiaza din pozitia de stari, anticipeazi povitia fiath si schimbarile necesare. Migcarea regultals ace caracteristici de forta, amplitudine gi direcfic. Mobilitates controlali gi abilitatea sunt incluse Ta conceptul mai larg de “coordonare”. O miscare coordonatd necesiti sine qua non control si echilibre bun. Initial, raigoarile courdonate direct, volitional, corticospinal, ulterior devin auiomate gi se excouth gub control aatomat extrapiramidat. Céad caccntdm un nou pattern, ¢ control volitional este imprecist, prin ir sunt realizate congti nt, sub control sub i migsarea ye realiz: dicri colaterale. Uiterior, ptin repetifie, pert imgulsidul tn afare clon care tebe sid la baza-antt ad woul 7 Ls i ceordon repamenttt TEMNICL DE FACILITARE NEUROMUSCULARA ROPRIOCEPTIVA SL], Generalitat neutomuscular proprioce ncitiiarce, puss reprezint& teg Sau secelerarea cisprusului motor voluntar prin slimal 2 ct weeptorilor din i, tondoane, artic O- g teler tore. facilitare, gi inhibitie definite d.. ye araté ch ofice ctimul care ajunge la rmotoneuronit provine de la periferie, pe cai ascendente, de origin i descendent POE slisajatea ox sta se adauga Conecepte wighon, — fie ca lark sau culanat’, te de ta nivel detenming descdtcarea uaui mamiiy limitat suroni Stnmui suplimentari, proveniti i nivele, vor re peurcnd suglimer entua (lactlita) 4 ansul motor stimaul cz ea suinarul de neurgni puasud solar’ : Gradul de d care al motoneuronilor poate fl grdificat si pri central olivafional sau emotional}. abat a dezvoliat o metoduingie propre de recuperate neure ie prin migeare. Ela pomit de la obse ja ch thatea majoritat- fier umane se desfAgoara pe sclie, ditgonal-retator nati de grape minsculare. sinergice ale c&ror fibre, te fipamente au acecesi orientare (diagonalé 33 spiralata-rotatoric) Kabat a descris uéte dont schcme antagoniste de migcare pentrit toate segrentcle principale. ae cormuli. reeducatea newroniotoric petra care au fost stabil initia stivatl va © hemele no se wilize: ci ae folusese si te alte domeénii ce: orlepedia, ceruiua: 3, gertae